marți, 25 septembrie 2018

Husa auto cu telecomanda


Beneficiile nebănuite ale mersului pe jos asupra creierului

1. Scade riscul de a dezvolta depresia

 Rezultatele a 49 de studii efectuate de King's College London arată că mersul pe jos timp de doar 20 de minute pe zi ar putea reduce riscul de a dezvolta depresie cu o treime. Cercetările au stabilit că orice fel de activitate aerobică moderată, cum ar fi mersul cu bicicleta sau mersul pe jos, ar putea stimula buna funcţionare a creierului.

2. Elimină oboseala fizică şi psihică

Un studiu realizat în 2008 la Universitatea din Georgia a constatat că doar 20 de minute de exerciţii cu o intensitate scăzută, cum ar fi mersul pe jos, pot scădea dramatic oboseala. Mai exact, participanţii la studiu care au exercitat această practică de trei ori pe săptămână, au raportat o reducere cu 65% a nivelului de oboseală.

3. Întăreşte hipocampul

Pentru cei care se luptă cu probleme de memorie şi uitare, mersul pe jos poate fi o modalitate de a clarifica „înceţoşarea“ cognitivă: conform unui raport, plimbările pot mări dimensiunea hipocampului. Hipocampul este acea regiune a creierului care joacă un rol important în formarea şi stocarea amintirilor, precum şi a sentimentelor asociate acelor amintiri.

4. Îmbunătăţeşte creativitatea

Eşti blocat pe o lucrare sau un proiect important? Blozy spune că după 20 de minute de mers pe jos „deveniţi mai creativi şi gândiţi mai mult, de aceea este un antidot perfect pentru blocaje intelectuale“. Un studiu din 2014, publicat de Stanford, a confirmat acest lucru, constatând că mersul pe jos a crescut „producţia creativă“ a unei persoane cu o medie de 60%.

5. Măreşte fluxul sanguin în creier

Ştirile CBS au publicat în 2017 un studiu care a descoperit că 20 de minute de mers pe jos ajută la creşterea fluxului sanguin cerebral. Creşterea circulaţiei este foarte importantă pentru sănătatea creierului şi a corpului. După cum explică site-ul „Brain MD Health“, fluxul de sânge ajută la „producerea elementelor nutritive în celule şi la eliminarea toxinelor“.
O plimbare de 20 de minute în jurul cartierului în care locuiţi sau în cel mai apropiat parc, în locul călătoriei cu autobuzul în drum spre casă, vă menţine sănătatea creierului pe termen lung.

Sursa: adevarul.ro

marți, 14 august 2018

Remedii naturiste ca să scapi de muşte şi ţânţari


Alungă muştele cu scorţişoară sau castravete

Lămâie - Taie patru felii de lămâie, pune-le timp de o oră la fiert în 250 ml apă. Adaugă apa când este nevoie, răceşte apoi soluţia, filtreaz-o şi pulverizeaz-o în camere.

Busuioc - Pune bucheţele de busuioc în dreptul ferestrelor sau cumpără ghivece cu busuioc pe care să le aşezi pe pervazul geamurilor. Poţi încerca şi cu alte plante aromatice precum rozmarin sau pelin.

Uleiuri esenţiale - Uleiurile de lavandă, eucalipt, mentă sau lămâie pot fi amestecate cu apă, iar soluţia formată - pulverizată în încăperi. Mirosul va alunga muştele şi va preveni apariţia lor.

Oţet – Pentru a scăpa de muştele din bucătărie, pune câteva picături de oţet pe o plită sau o tavă încinsă. Mirosul degajat va alunga muştele din încăpere.

Castravete - Pune lângă coşul de gunoi câteva felii de castravete pentru a împiedica muştele să depună ouă. Feliile de castravete alungă muştele din încăperi dacă   sunt puse într-un bol şi lăsate să-şi facă efectul peste noapte.

Vin alb - Amestecă într-un bol puţin vin alb cu detergent de vase şi lasă recipientul pe masă. Muştele vor fi atrase de mirosul fructat şi se vor îneca în soluţie.

Scorţişoară – Muştele nu suportă mirosul de scorţişoară aşa că poţi prepara o soluţie dintr-o linguriţă de scorţişoară şi un litru de apă pe care s-o pulverizezi în încăpere. Poţi lăsa pudra de scorţişoară într-un bol pe masă sau poţi folosi batoane de scorţişoară.

Frunze de nuc – Pune într-un bol din sticlă sau inox mai multe frunze de nuc şi dă-le foc. Plimbă-te în fiecare încăpere a casei şi lasă fumul să se împrăştie. El va aroma camerele, dar va goni şi ţânţarii datorită concentraţiei mari de iod. Dacă nu vrei să le dai foc, pune frunzele într-un bol şi lasă-le în încăperile casei tale.

Plante aromatice - Plantează în ghivecele de la fereastră cimbru, busuioc sau mărar. Ţânţarilor nu le place mirosul acestor plante aromatice.

Uleiuri esenţiale - Pune în lampa de aromaterapie câteva picături de ulei esenţial de mentă, cedru, eucalipt. Aromele vor ţine la distanţă ţânţarii din casa ta.

Muşcatele - Aşază  la geamurile casei tale ghivece cu muşcate. Acestea, pe lângă faptul că sunt foarte frumoase, ţin la distanţă ţânţarii.

Lavanda - Lavanda are un miros foarte plăcut şi liniştitor, însă ţinută în bucheţele la geam, în soare, va împiedica insectele să intre în casă.

duminică, 3 iunie 2018

Opt tipuri de înțepături de insecte

Opt tipuri de înțepături de insecte pe care trebuie să știm să le identificam


În  sezonul estival apare pericolul de a fi înțepați de tot felul de insectre. Identificarea tipului de înțepătură este importantă pentru a evita urmările neplăcute. Redacția ”Perfect Ask” a oferit lista cu cele mai răspândite tipuri de înțepături și simptomele pe care le provoacă.

Înțepătura de țânțar se prezintă ca o umflătură de piele care te mănâncă. De regulă aceasta nu prezintă nici un pericol pentru sănătate și este suficient să aplicați puțin unguent împotriva iritației pielii. Dacă însă, apare febră, dureri articulare sau inflamații ale nodurilor limfatice, apelați neapărat la medic, s-ar putea ca în sânge să fi pătruns o infecție.

Înțepăturile de purice apar de obicei ca 3-4 pete roșii alăturate. Aceste înțepături sunt urmate de mâncărime puternică. Ca remediu, în primul rând spălați locul înțepăturii cu apă și săpun, apoi aplicați un unguent împotriva mâncărimii. Nu scărpinați locurile înțepate pentru a nu introduce infecția în organism.

Înțepăturile de ploșniță pot fi foarte diferite. Se poate ca unele persoane nici să nu le observe, iar altele să aibă reacții alergice ca mâncărime sau durere. Principalul dușman al ploșnițelor este igiena, de aceea trebuie să vă spălați imediat după ce sunteți mușcat, cu apă și săpun. În cazul în care apar simpome mai puternice de mâncărime sau durere, aplicați unguente antiinflamatorii.

Înțepăturile de păianjen sunt în majoritatea cazurilor inofensive. De obicei acestea se prezintă sub forma a două puncte mici înconjurate de un cerc. Înainte de orice spălați bine zona afectată cu apă și săpun. Dacă abservați simptome neobișnuite sau reacții alergice, luați ca remedii, antihistaminice și apelați la ajutor medical.

miercuri, 14 martie 2018

Mulţi nu cunosc modul în care se cultivă unele alimente

Ananas

Mulţi nu ştiu că fructele de ananas sunt, de fapt, fructe individuale ale unor inflorescenţe care fuzionează în jurul unui nucleu central.

 Semințe de susan

 Pe măsură ce fructul plantei de susan se usucă, acesta se deschide

 Anghinare

Poate atinge doi metri înălţime şi are, de obicei, multe ramificaţii.

 Varza de Bruxelles

Caracteristic verzei de Bruxelles este producerea unei tulpini lungi (50-70 cm înălţime) cu frunze necomestibile, de-a lungul căreia se dezvoltă muguri rotunzi sub forma unor căpăţâni de varză.

Capere

Planta este cunoscută pentru bobocii comestibili ai florilor (numiţi capere), deseori folosiţi drept condiment şi fructul (boabe de capere)

 Fistic

 Creşterea fisticului poate fi comparată cu creşterea strugurilor; fisticul creşte în ciorchini, într-un copac.

Arahide

Arahida (Arachis hypogaea), denumită popular alunul de pământ, este o plantă leguminoasă, erbacee anuală, care aparţine familiei Fabaceae. Florile au culoarea galbenă, iar fructele, deşi se formează în partea aeriană a plantei, se coc în pământ.

Vanilie 

 Este o plantă căţărătoare originară America Centrală, Mexic, care poate atinge 10 m înălţime, cu flori alb-galbene, din care se formează păstăi de 15 – 20 cm lungime.

Caju

 Este un copac din familia Anacardiaceae, originar din Brazilia. Caju este o nucă ce creşte în mod ciudat în afara unui fruct (asemănător mărului).

Kiwi

 Kiwi este un arbust cu viţe lungi, viguroase şi lemnoase, asemănătoare lianelor cu aspect căţărător.

Migdale

 Migdalul, este un pom fructifer din familia Rosaceae. Fructele sunt de formă alungită ovoidă, acoperite de o coajă groasă cu aspect pielos. În interior fructul conţine un sâmbure tare.

Șofranul

 Supranumit aurul roşu al gastronomiei, şofranul provine din flori purpurii, deosebit de frumoase. După culegerea florilor, urmează extragerea manuală a stigmatelor (firicelele de şofran).

Scorțișoară

Scorţişoara este coaja de culoare roşcată-cenuşie, a scorţişorului. Scoarţa copacului se comercializează uscată sub formă de batoane de aproximativ 10 cm lungime, sub formă de bucăţele sau gata măcinată.

Merişoare (cranberries) 

 Cranberry se aseamănă foarte mult cu merişorul. În natură cranberry creşte cel mai bine în locuri mlăştinoase bogate în turbă. Este o plantă care creşte şi se întinde aproape de sol şi rămâne verde pe tot parcursul anului.

Cacao

Cacao este denumirea seminţelor produse de arborele de cacao (Theobroma cacao) care după uscare se macină sub formă de pulbere.